Arhitectura romană se caracterizează prin utilizarea masivă a arcadelor și a boltelor, a coloanelor și pilonilor, precum și prin decorațiuni bogate și detaliate. Clădirile romane erau de obicei mari și impunătoare, cu acoperișuri înalte și încăperi extinse, fiind construite din piatră și cărămidă. Romani au dezvoltat, de asemenea, multe tehnici inovatoare de construcție, cum ar fi cofrarele din lemn și tehnicile de turnare a betonului.