O arhitectură de tip client-server implică un singur server care oferă servicii și unul sau mai mulți clienți care solicită aceste servicii. În schimb, o arhitectură bazată pe microservicii implică împărțirea aplicației în componente independente, numite microservicii, care pot fi dezvoltate, implementate și scalate separat. Aceasta permite o modularitate mai mare, o adaptabilitate mai bună și o mai mare flexibilitate în implementare.