Programarea orientată pe obiecte este un paradigma de programare care se concentrează pe obiecte, ca unități fundamentale de dezvoltare, și pe relațiile dintre ele. Această paradigmă de programare permite dezvoltatorilor să creeze programe mai rafinate, mai eficiente și mai ușor de întreținut, prin împărțirea programului în obiecte, în loc să folosească o singură secvență lungă de cod. Obiectele pot comunica între ele prin metode și pot fi construite din alte obiecte, ceea ce le face foarte flexibile și puternice.